luni, 27 decembrie 2010

BIR - In lumina adevarului


            BANCA INTERNATIONALA  A  RELIGIILOR :
                                       In  lumina   adevarului

                             Stimata  doamna / stimate domn,
   
După cum cunoaşteţi, Banca Internaţională a Religiilor şi-a început activitatea la 1 martie 1994. In anii care au trecut de atunci,  BIR şi-a majorat capitalul  social  de la 4 miliarde lei, la 200 miliarde lei, în prezent aflându-se în curs  o nouă majorare a capitalului  la 400 miliarde lei.
Banca şi-a creat o reţea teritorială  având astăzi 110 unităţi în toate judeţele ţării, la nivel de sucursale judeţene, sucursale orăşeneşti şi agenţii, unele din acestea în mediul rural. Toate unităţile BIR sunt dotate cu technică de calcul compatibilă cu anul 2000 iar sucursalele judeţene  sunt prevăzute şi cu comunicaţii prin satelit.
In toţi aceşti ani de existenţă,  Banca Internaţionala a Religiilor,  a reuşit să realizeze un profit cumulat de cca. 25 de milioane USD, mijloacele fixe şi dotările acesteia  ridicându-se in prezent, la preţ de piaţă, la cca. 40 milioane USD.
Banca nu s-a implicat nici în jocuri politice şi nici nu a fost amestecată în afaceri care s-o compromită.
Probabil, toate  cele de mai sus, au constituit şi motive pentru ca BIR să  devină şi  invidiată dar  şi   râvnită.
In  primăvara acestui an,  s-a încercat ca prin presă să se arunce asupra BIR, umbre ale unor suspiciuni  precum că,  “aceasta ar fi implicată în afaceri cu droguri ale unui cartel din Columbia”,     “preşedintele rus Vladimir Putin ar spăla bani prin BIR”,  că “preşedintele băncii ar fi minoritar evreu venit în România după 1989 cu nume românesc”  şi că “BIR este banca francmasoneriei mondiale” etc., toate  acestea  dovedindu-se    nu  sunt  decât aberaţii şi fabulaţii ale acelora ce au dorit distrugerea acestei bănci .  
In  prima parte a acestui an, Banca Internaţională a Religiilor al  cărei  acţionar şi/sau client  sunteţi, a fost supusă unor agresiuni mârşave din partea acelora care, după lege şi reglementări  aveau tocmai obligaţia să   sprijine  sistemul  bancar  românesc.
De  altfel, asa   cum  afirma presa,  în  ultimii  ani, s-a  conturat   în mod clar că  a existat  un  plan  bine  gândit  de  a  distruge  băncile  cu  capital  autohton.
Si,  acest  lucru,  s-a      confirmat     prin   faptul , că   din  nefericire, toate băncile ce au   fost  falimentate  au   fost   numai   bănci  româneşti.  Nici o bancă străină din România nu a  fost  supusă  unor sancţiuni sau  restricţii care să o ducă la faliment. Aceasta,  probabil  şi   pentru faptul    băncile străine nu s-au  implicat  în sprijinirea şi  creditarea economiei româneşti,   ele   fiind  preocupate de speculaţii financiare , organele  abilitate,   fiind  bineanteles  la   curent   cu  toate   acestea.
Amintiţi-vă   şi   enumeraţi   băncile  ce  au  dispărut  în  România: Credit Bank, Dacia  Felix  (aceasta  face eforturi  pentru a-şi reveni), Bancorex,  Albina,  Columna,  Bankcoop, ca în  prezent    fie  agresată  şi  Banca  Internaţională  a  Religiilor.
Acţiunile duşmănoase asupra băncilor româneşti nu sunt deloc întâmplătoare deoarece numai  acestea  sprijină  pe micii   întreprinzători  şi  primesc   depozite mici  de  la  populaţie.
De  alfel,   băncile străine  nu primesc depozite  de la pensionari  sau de la alte persoane cu venituri mici,  şi  nici  nu  acordă  credite  acestora,  de multe ori  nici  nu  se  discută  cu  astfel  de  clienţi. De  reţinut  este  şi   faptul  că, aşa după cunoaşteţi, BIR se afla în termenul de un an pentru majorarea capitalului social (hotărârea AGA din 15 oct.1999 şi aprobarea BNR din 5 noiembrie acelaşi an).
Acţiunea   de    distrugere  a Băncii Internaţionale a Religiilor a fost minuţios pregătită de cei din BNR.  Aşa se face că încă de anul trecut din luna mai, dl.Ovidiu Grecea care pe atunci  numit şef al  AVAB şi şef al  Corpului   de control al guvernului, într-o emisiune la Antena 1, a enumerat fără motiv printre băncile de la care urma să preia active (Bancorex, Banca Agricolă, BCR) şi BIR, ca apoi  în zilele ce au urmat afirmaţiilor sale,  ghişeele BIR  să fie asaltate de deponenţi pentru a-şi retrage banii  înainte de scadenţe. BIR a făcut atunci faţă acestor retrageri, vânzând titluri de stat înainte de scadenţă  şi  pierzând   din  această  cauză  peste 100 de miliarde lei, reprezentând dobânzi.Apoi, la începutul acestui an, tot BNR a emis norme care prevedeau ca cesiunile de creanţe efectuate în anul 1999 să fie trecute, retroactiv,  d.p.v. contabil pe ”pierderi” obligând  astfel  banca să-şi   încheie  exerciţiul   financiar   pe  minus.
In   luna  ianuarie  2000, Banca Naţională  a trimis  la BIR   o echipă de control – inspecţie la faţa locului – care ulterior a fost transformată în  aşa zisă supraveghere. Paralel cu aceasta Banca Naţională a impus  BIR,   restricţii şi interdicţii  prin  care în mod practic i s-a interzis obiectul de activitate.
Când unei bănci i se interzice atragerea de resurse băneşti, când i se interzice creditarea, când i se interzice rescadenţarea şi reeşalonarea de credite şi dobânzi, când i se interzice prelungirea liniilor de credit etc., practic aceasta nu mai poate face venituri. Din această cauză mulţi clienţi au părăsit banca.
Cu  toate demersurile făcute de BIR de a  i se ridica  aceste măsuri restrictive, BNR nu a revenit asupra acestora,  BIR,  aflandu-se    cert  in  planul  BNR  de a fi  falimentata.  In plus, în luna aprilie a.c.,  funcţionari şi cadre de conducere din BNR au  lansat zvonuri că BIR urmează să “cadă”. In acest mod, au fost contactaţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai altor culte care au fost sfătuiţi  ca  parohiile şi credincioşii să-şi retragă depozitele, iar un secretar de stat din  Ministerul de Finanţe a obligat societăţile cu capital de stat să-şi retragă depozitele de la BIR  şi să nu mai lucreze cu aceasta  etc.
La   sfârşitul lunii martie a.c., BIR avea plasamente cu risc ”0” , adică rezervă minimă obligatorie,    plasamente  în titluri   de    stat şi    plasamente la alte bănci, de cca.1301 miliarde lei. In urma zvonurilor lansate de funcţionari din BNR, presiunea  deponenţilor  asupra ghişeelor, , a fost atât de mare că numai   în două săptămâni au fost plătite peste 700 miliarde lei persoanelor fizice, la depozite înainte de scadenţa acestora.Ultima săptămână din luna aprilie a.c., fiind şi săptămâna mare (înainte de Paşte) a determinat noi retrageri de bani pentru necesităţile   populaţiei de sărbători.
După sărbători, presiunea   asupra ghişeelor a continuat iar lichiditatea băncii a   început să scadă vertiginos. Pentru a face faţă necesarului de lichiditate, Direcţia Trezorerie a băncii a apelat la Agenţia de la Tel Aviv, aducând în ţară dolari din sumele destinate transferului de salarii ale muncitorilor aflaţi acolo la lucru.Se ajunsese ca deponenţilor români din ţară, să li restituie depozitele în lei cu dolari.
In această situaţie, întrucât tot Banca Naţională crease în jurul BIR, o  blocada   sfatuind  bancile  sa nu mai împrumute  BIR, aceasta a fost nevoită să solicite Băncii Naţionale, în calitatea sa de ”împrumutător de ultimă instanţă”,  un credit  de  300  miliarde lei.
Cu  imprumutul solicitat de BIR,   s-ar fi putut face uşor faţă ultimelor cereri de retragere de depozite,  intrucat,  din cei  300 mii de titulari  de cont,  ai bancii,  peste  250  de  mii aveau  depozite  sub  10 milioane de lei  reprezentand  cca. 216  miliarde. S-a subliniat   în solicitarea respectivă, că în cazul acordării acestui ”împrumut-punte”, s- ar evita  plata a cca.2000 de miliarde lei,  care  urma să fie plătiţi de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar,  la care BIR  a  achitat  an de  an  contributia  sa, insumând  sute de miliarde. Banca Naţională a refuzat  cererea  BIR . In această situaţie s-a apelat la un împrumut la Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Banca Naţională a intervenit şi aici  pentru a nu se acorda  imprumutul solicitat. Demersuri similare au fost făcute la Ministerul de Finanţe, la Primul Ministru şi la Preşedinţia României, subliniindu-se la toate aceste autorităţi că  s-ar evita cheltuirea sumei de 2000 de miliarde. Demersurile BIR la nivelele menţionate nu au fost onorate nici  cu  răspunsuri, ignorându-se    si  solicitarea   şi   repercusiunile.
Intenţia Băncii Naţionale de a  declanşa  procedura   de faliment a BIR era din  nou evidentă.
Toate aceste acţiuni au fost  premeditate şi  organizate pentru ca  dificultăţile BIR să fie acutizate,  pentru ca  apoi    BNR să  aibă  motive  de  solicitare  a   declanşarii  procedurii de faliment.Deşi  în luna mai şi iunie   a.c.  conducerea BIR,   se afla în negocieri cu grupul Jaquila din Anglia,  pentru a majora capitalul social,  de la 200 miliarde lei la 400 miliarde lei , grup prezentat   şi  recomandat   de  altfel,  de soţia   unui   viceguvernator al BNR, Banca  Naţională    fiind  ţinută la curent cu toate  demersurile, grupul   menţionat  a solicitat un termen  de efectuare a   auditu-lui   pentru  a   efectua  ulterior   un  depozit  de 20 milioane USD   într-un  cont  la  o bancă din ţară. Din nefericire,  solicitarea grupului menţionat nu a găsit  ecou  la  BNR , obiectivul  acesteia  de  a  solicita  falimentul   BIR  ieşind   din   nou   în   evidenţă.
Astfel, la   sfarsitul  lunii  iunie 2000, Banca Naţională    a  solicitat  declanşarea procedurii de faliment  pentru Banca Internaţională a Religiilor, prezentând   instanţelor judecătoreşti  motive  pur  şi  simplu  “fabricate”  pe  baza  unor  norme  şi  instrucţiuni  emise tot de BNR, unele din ele fiind de-a dreptul anticonstituţionale sau neconforme cu  realitatea economică  românească cu  legile  ce guvernează  viaţa  economică.
La 10 iulie a.c.,   într-o  şedinţă de judecată la Tribunalul Bucureşti – Secţia Comercială,  în  numai 20 de minute, o  judecătoare  de  27  de  ani, fără   experienta  bancara,  fara      admita   excepţiile de neconstituţionalitate ale unor  norme şi reglementări ale BNR, şi  fără    accepte  efectuarea  unei  expertize solicitate  prin contestaţia  BIR,   declanşeaza   procedura  de  faliment   a  acesteia.
Apoi,  peste  numai câteva  zile, în bancă  s-a  şi  prezentat echipa de lichidatori  ai  firmei ”Reconversie şi  valorificare active”, avocaţii Arin Stănescu şi Călin Zamfirescu  despre care ulterior s-a aflat  din presă  că aceştia sunt prietenii  apropiaţi  şi colegi de grupă şi facultate ai  actualului ministru de justiţie – Valeriu Stoica.
Deşi  se  cunoştea  faptul     sentinţa  a fost atacată cu recurs  şi că este revocabilă, ”comando-ul”  lichidatorului   a  înlăturat     conducerea   legală  a băncii şi  alţi salariaţi,  cu  toate    în  sentinţă  nu se  prevedea  această  măsură    începand    ia  măsuri  pentru  lichidarea   băncii.
Desigur,  se cunoaşte faptul că  interesul unei afaceri de lichidare a unei bănci este extrem de   mare deoarece lichidatorul încasează  un comision de  opt  până la zece   la sută din miile de miliarde ale băncii respective.
Sentinţa Tribunalului Bucureşti a fost atacată  de Banca Internaţională a Religiilor cu recurs  la Curtea de Apel Bucureşti, cerându-se totodată şi suspendarea executării acestei sentinţe.Intrucât, influentele  la instantele  din  Bucuresti, erau  vadite,  si,  fără  a  fi parte în proces, lichidatorului  i s-a permis să intervină în dezbateri, BIR, prin reprezentanţii săi legali a solicitat   recuzarea  tuturor  judecătorilor    acestei   Curţi  iar  la   Curtea  Supremă de Justiţie s-a cerut strămutarea   procesului   la  o  altă  Curte  de  Apel  din  provincie.
In  acelaşi  timp  s-a  solicitat  printr-o altă cerere Curţii de Apel – Secţia Contencios-Administrativ, constatarea  nelegalităţii  unor  Norme  şi reglementări ale BNR care au permis ”fabricarea” motivelor de faliment a BIR. S-a solicitat, de asemenea, judecatorului sindic, inlocuirea de indata a firmei lichidatoare si  limitarea   atributiilor  si  competentelor  acesteia, deoarece prin masurile luate pana in prezent  s-a   demonstarat clar,  ca  prin  masurile luate, firma  lichidatoare    toaca pur si simplu patrimoniul BIR.  Astfel, intre  10 iulie  si 10 octombrie a.c., lichidatorul a efectuat  cheltuieli din patrimoniul bancii de    peste  66 miliarde lei.
De altfel, presa a publicat mai multe materiale din care rezulta legatura intre viceguvernatorul  Mihai Bogza de la BNR, si Partidul  National  Liberal,  care  a organizat  falimentul  BIR,  pentru  a oferi firmei  de lichidare şi prietenilor lui Valeriu Stoica,  posibilitatea  unui castig  imens, bani necesari probabil,  pentru campania electorala.
Oricum,  Curtea Suprema de Justitie, in  intelepciunea  sa,  a dat castig de cauza  BIR, hotarand  stramutarea procesului  de la Bucuresti la Craiova, proces,  ce se va dezbate probabil  dupa alegerile  din luna noiembrie  a.c., cand influentele lui Valeriu Stoica si  ale  firmei sale  de lichidatori nu vor mai  avea efect.
Banca Internationala a Religiilor, supusa pe nedrept unei agresiuni marsave, va renaste.

Bucuresti, 31 octombrie 2000                            

                                Comitetul pentru apararea si reprezentarea BIR                                          

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu